Din anul 2014, la șapte ani după aderarea la UE, imigranții români și bulgari se vor bucura de aceleași drepturi pe piața muncii din UE ca și ceilalți cetățeni ai statelor componente.

Conform tratatului de aderare a României, forța de muncă de care aceasta dispune nu are acces liber pe piețele țărilor UE timp de 5 ani, din 2007 până în 2011. Prin derogare de la această prevedere, unele state, precum Germania și Marea Britanie, au prelungit restricția inclusiv pentru anul 2013, în baza faptului că valul de români ar afecta piața locală a muncii.

Ca urmare, abia din ianuarie 2014 va exista o libertate totală de circulație a forței de lucru din România și Bulgaria în statele comunitare.

Potrivit statisticilor din 2010 ale Comisiei Europene, în statele membre ale UE lucrează peste 2,1 milioane de români, majoritatea în Italia, Spania și Germania. În Germania ar lucra, conform datelor CE, circa 110.000 de români (aproape de nouă ori mai puțini decât numărul celor care muncesc în Italia și de opt ori mai puțini decât cei aflați la lucru în Spania) și 66.000 de bulgari.

Aceste noi porți deschise atrag pe de o parte reacții pozitive, iar pe de altă parte unele negative. Astfel că, România, rromii și rasismul legat de cetățenii rromi și nu numai ai țării noastre, reprezintă principalele teme ale dezbaterilor legate de migrația din Europa, alimentate de presa din Regatul Unit și din Germania.

Săraci și discriminați acasă, rromii sunt văzuți în mare drept cerșetori ce vor să fure din sistemul de asigurări sociale al Marii Britanii. Ministrul britanic pentru Comunități și Administrație Locală avertizează că un aflux de români și bulgari ar putea amplifica problemele privind locuințele, oricum insuficiente pentru tinerii englezi.

Olanda, preferată nu doar pentru salariile mai mari decât cele oferite de state europene, ci și pentru limba ei, mai ușoară decât germana, vrea să introducă reglementări mai stricte în ceea ce privește obținerea de locuințe sociale, pentru a proteja astfel sistemul în fata afluxului de români și bulgari care ar urma să sosească în Regatul Unit, de la 1 ianuarie.

Aceste îngrijorări sunt împărtășite și de ministrul de Interne german, Hans-Peter Friedrich, care avertizează împotriva refugiaților economici. Pe de altă parte, economistul Laszlo Andor cere solidaritate în Germania și susține că riscurile de care se tem germanii, pentru începutul anului 2014, sunt aproape inexistente: ” Pe măsura ce economia Germaniei crește, sunt multe locuri de muncă neocupate și vin în special tineri.Văd doar avantaje de ambele parți”.

„Chiar dacă românii și bulgarii nu găsesc direct un loc de muncă în Germania și depind de ajutoarele sociale, au dreptul la o rezidența de doar trei luni. Aceasta este o reglementare a Uniunii Europene nu este nevoie de avertismente în acest sens”, spune comisarul european.

Românii nu sunt „imigranți ai sărăciei” în Germania sau Marea Britanie, ei chiar aduc prosperitate. „Majoritatea românilor și bulgarilor muncesc și contribuie serios la creșterea economică a Germaniei, deoarece plătesc taxe și contribuții sociale”, a mai explicat Laszlo Andor.

Financial Times scria, în contextul eliminării restricțiilor pentru lucrătorii unguri, cehi, polonezi etc. (survenită la 1 mai 2011), că Germania ar putea primi, în urma liberalizării pieței muncii, circa 140.000 de muncitori pe an, și că acest lucru ar fi foarte benefic pentru economia ei, în contextul în care are o populație îmbătrânită.

Citând Institutul pentru Economia Germană (IW), și pe directorul acestuia, Michael Huther, Financial Times arăta că însăși redresarea economică a Germaniei depinde de intensificarea fluxurilor migratorii, într-un moment de deficit al forței de muncă calificate.

De altfel, mai multe rapoarte ale Comisiei Europene (2006, 2008 etc.) au subliniat că fluxurile migratorii de la est la vest au avut un efect covârșitor pozitiv pentru UE-15, mai ales în țările care și-au deschis porțile fără restricții.

Nu în ultimul rând, precizările presei că oamenii vor migra către vest doar pentru a abuza de ajutoarele sociale nu se susțin în realitate decât de foarte puține dovezi în acest sens.

Comentarii pe Facebook

Părerea voastră despre acest articol este importantă. Postați comentariile și pe Facebook pentru a le împărtăși cu prietenii!

Do you like this post?
  • Fascinated
  • Happy
  • Sad
  • Angry
  • Bored
  • Afraid