Site-urile pe care românii plecaţi la muncă în străinătate se întâlnesc abundă de anunţuri matrimoniale Citeste mai mult: adev.ro/mvnbdx
Site-urile pe care românii plecaţi la muncă în străinătate se întâlnesc abundă de anunţuri matrimoniale Citeste mai mult: adev.ro/mvnbdx

Mii de români plecaţi la muncă în străinătate îşi tratează tristeţile şi singurătăţile pe site-urile de matrimoniale. Anunţurile, extrem de numeroase, combină poezia, vorbirea liberă şi umorul. Voluntar şi involuntar.

Se iau Spania, Italia sau Anglia şi se scot toate elementele colorate, tip ilustrate de vacanţă. În schimb, se preiau copiii străinilor de pe la grădiniţă, li se face de mâncare, îi plimbi prin parcuri până nu-ţi mai simţi picioarele şi se încredinţează, seara, părinţilor. Apoi, se bagă în pat şi se începe reconstrucţia României, a locurilor care au însemnat ceva până la momentul ăla în care au trebuit să plece, în căutarea unui loc de muncă şi a banilor visaţi. Şi asta, în fiecare zi, de la Crăciun, prin Paşte şi până la prima ninsoare a anului.

Astfel se trăieşte singurătatea românilor prin ţările străine. Pentru cei care nu sunt divorţaţi, noţiunea „familie“ încă mai înseamnă ceva, fie doar şi telefoane sau sume de bani trimise spre casă. Pentru ceilalţi însă, „puţină atingere umană“ (vorba lui Bruce Springsteen) într-o ţară străină poate deveni mai complicată decât pare la prima vedere.

Ar fi problema limbii, normal, dar nici obiceiurile locale sau situaţia materială nu sunt tocmai facile. Aşa se face că, pentru mulţi români ajunşi în străinătate, site-urile şi publicaţiile ce conţin secţiunea de „anunţuri matrimoniale“ devin adevărate puncte de reper. Şi, cine ştie, cu puţin noroc, un număr de telefon sau un ID de messenger, poate iese de vreo noapte pasională sau, şi mai bine, de vreo nuntă la Consulat, urmată de un chef pe cinste, ca la noi acasă.

 În lumea aceasta zbuciumată şi plină de neajunsuri

Pentru câţiva ani, principala sursă pentru românii din Spania de a-şi organiza întâlniri amoroase sau de tatonare a fost revista „Român în lume“. Apoi, a venit criza şi, iată, astăzi, publicaţia nu mai există nici măcar pe internet. Alin Alex Mercaş, cel care s-a ocupat de destinele publicaţiei, îşi aminteşte însă de mesajele matrimoniale ce veneau cu nemiluita: mai pline de poezie, mai directe, ca şi în viaţă. „Era o rubrică extrem de consistentă, semn că se suferă de singurătate în Spania şi nu numai. Am primit anunţuri şi din alte ţări, dar nu le-am publicat niciodată. Erau unele fără frâu imaginativ maxim“, povesteşte Mercaş.

Astăzi, locul fostului „Român în lume“ a fost luat de site-ul romanul.eu, iar anunţurile matrimoniale continuă să curgă. Grupate pe tematică, exprimare şi doleanţe, micile epistole de dor şi pasiune dezvăluie câteva portrete ale celor din spatele tastaturii.

Îndrăzneţul fără limite. „Tânăr atrăgător şi bine dotat, doresc cunoştinţă cu tinere sau cupluri în scopul petrecerii timpului liber sau al plăcerii. Locuiesc în Tarragona şi nu vorbesc spaniola“. Sau: „Sunt un băiat de calitate, am 18 ani şi caut şi eu o domnişoară în jur de 17-20 de ani. Eu locuiesc în Madrid şi nu contează din ce oraş eşti, dar să fii frumoasă ca şi mine“.

Prevăzătorul. „Materialistele şi aventurierele excluse. Berbec, 30 de ani, fără vicii şi fără obligaţii. Îmi caut jumătatea, cu siguranţă nu vei fi dezamăgită“.

Investitorul. „Am 33 de ani şi investiţii imobiliare în Spania şi România. Doresc să cunosc o fată cu vârsta între 22 şi 30 de ani, cu interes de viitor, simpatică, drăguţă şi nefumătoare“.

Singuraticul. „Am 27 de ani, mă simt foarte singur şi trist în lumea aceasta zbuciumată şi plină de neajunsuri. Eu cred că cel mai frumos şi plăcut e să fii fericit. Dacă vrei să fii fericită şi iubită, eu nu te dezamăgesc. Dacă eşti sinceră, fără obligaţii şi nefumătoare şi doreşti o relaţie serioasă, nu te ezita…“ Sau: „Singurătate… Vreau să scap!! Chiar nu e de făcut nimic?!! Oricât îmi bag eu mintea-n cap/Rămâne şi pe-afar’un pic!“. Sau: „Există mii de întrebări în noi înşine, unele ne macină mult, ne simţim singuri, nu şi în cazul de a avea mulţi prieteni, vrei să fii şi tu unul dintre ei, te aştept pentru un dialog serios, uman, etc., pe messenger…“.

Modestul. „Am 30 de ani, sunt un băiat rahitic, şi aş dori să cunosc o doamnă aşa, mai strâmbă, ca şi mine. Eu am 7 ani în Spania şi sunt singur de mulţi ani şi lucrez, dar mai rar, doar când plouă…“. Sau: „Sunt un tip la vreo 20 de ani şi bruneţel. Locuiesc în Madrid şi dacă se poate Tu să locuieşti tot în Madrid. Să fii frumoasă şi să nu vrei bani, că n-am, poate îţi pot da altceva mai bun decât banii“.

Scepticul. „Bună, mă numesc Cristi, nu ştiu dacă aici voi găsi eu ceia ce caut, o fată cu suflet şi caracter, dar rămâne de văzut şi sper să nu mă fi înşelat“.

Astfel de anunţuri sunt, de cele mai multe ori, înduioşătoare pentru că, pe lângă latura clasică a unui matrimonial – nevoie de un altul lângă tine – oamenii aceştia s-au şi trezit proiectaţi într-o lume ce-i acceptă foarte greu. Tradiţiile sunt diferite, oamenii diferiţi, cutumele sociale diferite. Mulţi dintre cei care scriu acolo şi-au pierdut reperele şi se străduiesc să recupereze ce pot din amintiri. Din modul în care îşi aduceau aminte cum era.

Sebastian Cristescu, sociolog

Situaţia este similară şi în cazul românilor şi a româncelor aflate la muncă în Italia. Spre deosebire de „confraţii“ spanioli însă, petiţorii români din Italia se împart în două categorii, în funcţie de sex. Bărbaţii îşi doresc românce. Româncele scriu însă, aproape invariabil, în italiană, şi caută „lucruri simple, precum o plimbare, o îmbrăţişare sau o cină la lumina lumânării“.

Celelalte domnişoare tânjesc, de exemplu, după „valorile cele mai importante din viaţă: cred în sentimente adevărate, în sinceritate etc doresc să cunosc o persoană draguţă liber ptr o relazie de prietenie / căsătorie“. O altă doamnă, venită în Italia din Craiova, trage încă după sine un portret nu tocmai măgulitor al bărbaţilor cunoscuţi în România: „CAUT UN BĂRBAT DISPUS SĂ MĂ IUBEASCĂ AŞA CUM SUNT EXCLUS BEŢIVANI!“.

Alte anunţuri sunt de-a dreptul înduioşătoare. Un fost medic în România încearcă să atingă coarda sensibilă a cititoarelor site-ului instrainatate.ro: „Medico, Medic 35 ani, a învăţat ca să salveze vieţi dar oare sufletul lui cine il v-a salva de singurătate? Este sigur că şi pentru el există o doamnă care poate să îl salveze?“. O doamnă din Anglia nu găseşte altceva pentru a se autocaracteriza decât că are „o inimă în piept ce bate în căutarea sufletului pereche“. Iar o altă singuratică, „teacher59“, spune despre dânsa că „după ce a traversat labirintul vieţii cu paşi repezi uneori, iar alteori cu paşi înceţi, începe un nou drum“.

Cum decurge un schimb de replici pe un site de matrimoniale pentru românii din Spania:

„bună mă numesc camelia şi locuiesc în barcelona am 38 ani 1,72 caut un bărbat pt o relaţie de prietenie sau…şi mai mult id meu …“

„Buna mă numesc costel şi aş vrea să ne cunoaştem mai bine eu sînt din castellon de la plana aproape de barselona sîntem de aceiaşi vîrstă şi ar fi ne mai pomenit de bine de aceia teaş ruga frumos poţi da doar un bip şi eu te voi suna să vorbim nr meu este … te aştept cu mare drag.“

„buna camelia miar face placere să te cunosc locuiesc aproape de barcelona şi miar place să avem o relaţie de prietenie sau mai mult mă numesc săndel paa“

„sânt dănuţ am 30ani şi doresc să lucrez acolo unde eşti tu te rog dacă mă poţi ajuta sincer lucrez în slovenia şi aş dori să vin în spania sânt meseriaş în construcţii id meu mess… mersi şi ai încredere.“

Viaţa e foarte lungă când eşti singur.

Steven Patrick Morrissey, muzician britanic

Sursa: adevarul.ro

Comentarii pe Facebook

Părerea voastră despre acest articol este importantă. Postați comentariile și pe Facebook pentru a le împărtăși cu prietenii!

Do you like this post?
  • Fascinated
  • Happy
  • Sad
  • Angry
  • Bored
  • Afraid